Curs optional filosofie


Filosofie, ştiinţă şi religie în “Republica literelor”:

originile minţii moderne

Curs optional, parte a grantului internaţional Shaping the Republic of Letters: Science, philosophy and theology in Early Modern Europe

(director de grant: Dana Jalobeanu)



Cursul face parte dintr-un proiect dezvoltat de Dana Jalobeanu la centrul de cercetare Fundamentele modernităţii europene, Universitatea Bucureşti, proiect care a câştigat grantul Curriculum Development Center al Central European University. In cadrul acestui grant, se implementează un număr de şase cursuri pilot, în şase facultăţi din trei centre universitare diferite (Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai, Universitatea de Vest « Vasile Goldiş » din Arad). Fiecare din aceste cursuri va explora originile modernităţii, dintr-o perspectivă contextuală şi interdisciplinară, cu o importantă componentă de cercetare centrată pe studiul textelor originale în contextul intelectual în care au fost scrise. Cursurile oferă elementele de bază cu ajutorul cărora studentul poate porni într-o explorare a fundamentelor modernităţii europene, recuperând texte, autori sau întrebări constitutive pentru formarea modului nostru de a gândi. Cursul propune, de asemenea, un mod de predare interactiv, axat pe problematizare, oferă un sylabus flexibil, care poate varia în funcţie de interesele studenţilor, şi propune ca evaluare organizarea simulată a unei sesiuni de comunicări unde să fie prezentate rezultatele originale ale cercetării întreprinse de studenţi pe parcursul unui semestru.

Obiective :

Scopul principal al acestui curs este încurajarea citirii textelor originale în contextul în care au fost scrise. Pentru aceasta, vom porni de la texte filosofice majore presupuse a fi parţial cunoscute şi le vom citi şi discuta împreună în contextul intelectual format din tratate, scrisori, texte filosofice contemporane cu ele, astăzi complet sau aproape necunoscute. Vom vedea astfel cum a început să se constituie ceea ce numim astăzi « filosofie modernă » dintr-o continuă şi fertilă interacţiune a minţilor, dintr-o permanentă colaborare intelectuală într-o lume în care graniţele disciplinare erau mult mai fluide decât astăzi.

Tematică şi bibliografie

Cursul este construit pe baza experienţei de cercetare a directorului de proiect şi a specialiştilor implicaţi în proiect. Foloseşte bibliografie mai puţin cunoscută în România, multe scrieri de ultimă oră, articole de cercetare apărute în jurnale de top, respectiv, în măsura posibilului, ediţiile originale ale scrierilor discutate.

Temele şi materialele de curs, inclusiv o parte din bibliografia primară vor fi accesibile on-line pe pagina de internet a cursului, la http://www.modernthought.unibuc.ro/. Tot acolo studenţii pot consulta variantele de programă analitică şi sylabus oferite studenţilor de la alte specializări (masteratul de Studii culturale britanice, Universitatea Bucureşti, masteratul de istoria ştiinţei, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj, masteratul de studii europene, Universitatea de Vest Vasile Goldiş) şi pot alege să intre în legătură cu grupuri de studenţi care lucrează la proiecte similare. Studenţii sunt, desigur, invitaţi să participe şi la celelalte cursuri ale acestui proiect care se desfăşoară în Bucureşti.

Bibliografia secundară se găseşte fie la biblioteca New Europe College fie la biblioteca centrului de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene. Multe materiale sunt disponibile în format electronic, aşa că nu ezitaţi să le cereţi profesorului după curs !

Teme de curs :

Notă : Temele de mai jos sunt orientative, în funcţie de interesul şi nivelul studenţilor vom insista mai mult asupra unora dintre ele şi vom adăuga sau modifica lista de texte pentru seminar.

Tema 1 : « Noua filosofie », filosofie modernă, modernitate : cum se constituie un canon şi ce putem găsi dincolo de el

    • Istoria filosofiei sau filosofia analitică: trasarea coordonatelor unei dezbateri
    • Kant, « Ce este luminarea ? » şi ce era înainte
    • Voltaire şi « la saine philosophie »

Bibliografie :

Kant, « Răspuns la întrebarea : « Ce este luminarea », în M. Flonta, ed. Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, 2000, 118-127

Voltaire, « Lettres philosophiques » (fragmente), « Le siecle de Louis XIV », cap. 1 şi 29

Bacon, « Noul Organon », cartea I

Bacon, The Advancement of Learning, book I, Valerius Terminus, bk I (volumele III, IV din ediţia Speding a operelor complete, disponibilă la NEC, ambele texte sunt disponibile şi online la http://www.luminarium.org/, link la Bacon). Puteti consulta si traducerea mea la prima carte din The Advancement of Learning, pe pagina Individual Courses.

Bibliografie secundară:

Roy Porter, The English Enlightenment, Cap 1

Stephen Gaukroger, Francis Bacon and the transformation of early modern philosophy, CUP, 2002

Tema 2: Disoluţia lumii, “criza conştiinţei europene” şi “revoluţia ştiinţifică” : cadrul contextual şi istoriografic al discuţiei despre « originile minţii moderne »

    • De la lumea închisă la universul infinit: teza
    • Un curs de filosofie la 1600 : Ratio studiorum şi importanţa filosofiei naturale
    • Cum arată lumea la 1700 : cartezieni, newtonieni şi « sectele filosofilor »

Bibliografie primară

Ratio studiorum, 1599 (textul pe CD)

Voltaire, Lettres philosophiques (fragmente)

Sorbiere, La relation d’un voyage en Engleterre, Paris, 1664 (fragmente)

Scrisorile care declanşează corespondenţa Leibniz Clarke (Leibniz to Caroline, Conti to Caroline, publicate de A. Robinet, 1996)

Bibliografie secundară :

Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit, Ch. 1-3

Christoph Luthy. “What to do with seventeenth-century philosophy: a taxonomical problem”. Perspectives on Science, 8.2, 2000, 164-195

Stephen Menn, „The Intellectual setting“ in Cambridge History of Seventeenth Century Philosophy, CUP, 1998, v.1, 33-86

Lorraine Daston, “The Nature of nature in Early Modern Europe”, Configurations, 6, (1998) 149-172

Bibliografie suplimentară:

William Petty, The advice of W.P. to Mr. Samuel Hartlib, London 1648

Sorbiere, A Voyage to England, containing Many things relating to the State of Learning, Religion and Other Curiosities of that Kingdom, London 1709 (răspunsul lui Thomas Sprat şi o variantă rescrisă a textului 3 cu eliminarea pasajelor controversate)

John Evelyn, The Diary and Correspondence of John Evelyn, ed. W. Bray, 3 vols, London, 1852

Birch, The History of Royal Society, London, 1890.

Peter Dear, Discipline and Experience: The Mathematical Way in the Scientific Revolution, Chicago, University of Chicago Press, 1995

Peter Dear, “What is the History of Science the History Of? Early Modern Roots of the Ideology of Modern Science”, ISIS, 2005, 390-406

Cursul online despre revoluţia ştiinţifică al lui Robert A. Hatch (Columbia)

Paul Hazard, Criza conştiinţei europene, Humanitas, 2007, Cap. V, « Psihologia neliniştii »

Roger Ariew, Descartes and the last Scholastics, CUP, 1999

Tema 3: Disputele şi « sectele filosofilor » : corespondenţa savantă, « Republica literelor » şi « noua filosofie »

Un termen recurent devine evident la cea mai sumară sau superficială investigaţie a gândirii secolului al XVII-lea: "noua filosofie". Ce este "noua filosofie"? Se vorbeşte de ea încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, ca alternativă la filosofia aristotelică predată în universităţi. Se vorbeşte de ea la sfârşitul secolului al XVII-lea când, în mod evident, nu mai poate fi vorba de o "nouă filosofie" ci de o multitudine de "noi filosofii" aflate în competiţie. Vom încerca să investigăm modul în care s-a impus această temă a "noii filosofii" ca alternativă la trecut, într-o dezbatere care ia în discuţie statutul anticilor în raport cu modernii, filosofia, studiul naturii şi teologia. Vom vedea apoi cum tema "noii filosofii" se transformă într-o largă dezbatere privitoare la alternativele posibile, formarea de noi şcoli filosofice şi semnalarea pericolului "sectarianismului" în filosofie. Nu vom folosi însă literatura secundară asupra acestui subiect, ci vom merge direct la sursele primare, încercând să vedem cum reflectau filosofii secolului al XVII-lea asupra timpului prezent şi asupra propriilor lor încercări.

  • Bacon, Bruno şi "noua filosofie" ca manifest în războiul dintre antici şi moderni
  • Glanvill, Societatea regală şi "noii filosofi": filosofie speculativă, filosofie experimentală şi sectele filosofilor
  • Voltaire, Lettres Philosophiques, scrisorile despre Bacon (XII) şi Descartes şi Newton (XIV)
  • Corespondenţa Leibniz Clarke : text şi context
  • Păstrarea şi transmiterea manuscriselor baconiene : rolul corespondenţei savante în punerea în aplicare a proiectului baconian de reformă a a cunoaşterii

Bibliografie primară :

Voltaire, Lettres philosophiques (vezi varianta electronică pe : gallica.fr) – scrisorile despre Descartes şi Newton

Corespondenţa Leibniz Clarke, Humanitas, 2002

Bibliografie secundară

Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, Napoca Star, 2006, Cap. Noua filosofie şi noii filosofi

Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit, Cap. 7

Graham Rees, Francis Bacon’s Philosophical Writings, 1611-13, The Oxford Francis Bacon, XIV, Introducere

Bibliografie suplimentară:

Peter Dear, “Totius in verba: Rhetoric and Authority in the Early Royal Society”, ISIS 76 (1985) 145-161

Enzio Vailati, Leibniz şi Clarke, Editura Tehnică, 2004

Dana Jalobeanu, “The missing part of a definition: Clarke, Newton’s sect and another way of saving the miracles in seventeenth century”, ARCHES, 7, 2004 (online la http://www.modernthought.unibuc.ro/ )

Dana Jalobeanu, “The politics of science and the origins of modernity: Building consensus in Early Royal Society”, in Zeitsprunge, Forschungen zur Fruher Neuzeit, Frankfurt am Main, 10 (2006) 386-400

P. Miller, Peiresc’s Europe, CUP, 2006

Tema 4 : Ce este « noua filosofie » ? (I) : "Reforma cunoaşterii", noua comunitate filosofică şi Baconianismul filosofiei naturale

Dintre definiţiile noii filosofii nu este nici una care să nu vorbească de o mare reformă a cunoaşterii umane. Trăsăturile acesteia sunt refuzul autorităţii sau măcar înlocuirea autorităţii tradiţionale cu o alta, alternativă (Platonism sau stoicism în loc de aristotelism), scepticismul (drastic sau metodologic), căutarea unei metode unice, valabile pentru întreaga cunoaştere, reorganizarea sistematică a filosofiei (eventual într-un alt tip de sistem), interogarea asupra subiectului cunoscător şi a limitelor cunoaşterii. Vom discuta o parte din aceste trăsături pornind de la cateva dintre manifestele secolului al XVII-lea vizând reforma cunoaşterii. O serie de discuţii de seminar vor explora semnificaţia şi importanţa proiectului baconian aşa cum apare el în The Advancement of Learning.

  • Tema reformei cunoaşterii în secolul al XVII-lea
  • Joseph Glanvill, Societatea Regală şi tema reformei cunoaşterii
  • Bacon, progresul şi reforma cunoaşterii

Bacon, Noua Atlantidă, traducere şi studiu introductiv de Dana Jalobeanu, Editura Nemira, 20007

Bacon, The Advancement of Learning, 1605

Ediţia din 1605 şi o traducere în curs de revizuire se găsesc pe pagina Individual courses

Joseph Glanvill, Plus Ultra, London, 1668.

Puteti accesa textul lui Glanvill pe pagina de Course materials

Tema 5: Descartes şi proiectul Meditaţiilor metafizice (6 ore şi două întâlniri de seminar)

Descartes este prezentat de istoriile canonice ale filosofiei drept punctul de origine al modernităţii filosofice. Oare de ce? Sunt trăsăturile de obicei invocate în sprijinul acestei teze caracteristice lui Descartes? Apar ele cu adevărat în textele carteziene? În ce context? Cursul îşi propune o investigare pe text a proiectului Meditaţiilor, încadrându-l în contextul intelectual deja discutat al epocii. În trei întâlniri de curs şi seminar, studenţii vor înainta pe text, explicitând proiectul cartezian, lămurind termenii şi înţelegând miza discuţiei. Vom demonstra cel puţin două lucruri. Primul, mai puţin important, se referă la cât de puţin acurată este imaginea tradiţională. Al doilea, mai important, se referă la modul în care putem reconstrui, pe text, o discuţie filosofică în contextul intelectual în care ea a fost purtată.

· De la proiectul Discursului la proiectul Meditaţiilor

· Rolul corespondenţei savante în elaborarea unui proiect filosofic

· Descartes versus Gassendi : ce putem învăţa dintr-o dispută

· Este « noua filosofie » un proiect colectiv ?

Bibliografie :

Descartes, Discurs asupra metodei, 1-2, 6

Descartes, Meditaţii metafizice (răspunsuri şi obiecţii)

Ariew, Descartes’ Meditations : Background source materials

Bibliografie secundară :

Garber, Descartes’ Metaphysical Physics, Chicago, 1992

Gaukroger, Descartes. An Intellectual Biography, 1995

Garber, Perspectives on Science, 1992 (număr special consacrat disputei între Descartes şi Gassendi)

Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, Cap. 6

Tema 6 : Ce este “noua filosofie” (III): Există o criză sceptică în secolul al XVII-lea ?

Cu tot ce am învăţat până acum, ce putem răspunde la întrebarea privitoare la noua filosofie? În ce mod proiectul baconian şi cel cartezian sunt "noi"? Ce puncte comune putem observa între ele? Ce puncte comune putem observa cu alte texte similare ale epocii? Putem reconstrui o tipologie a noii filosofii pornind de la textele citite?

    1. Problema limitelor intelectului şi rolul terapeutic al filosofiei
    2. Provocarea sceptică şi « teza Popkin »

Bibliografie :

Descartes, Meditaţii, II

Bacon, Noul Organon, I

Newton, General Scholium, concluzia publicată la ediţia a doua a Principiilor matematice ale filosofiei naturale (ediţia românească, Editura Stiinţifică, 1957, traducere V. Marian). Variante şi drafturi successive în Hall, Hall, Unpublished papers of sir Isaac Newton, CUP, 1962.

Bacon, Noua Atlantidă, traducere şi studiu introductive de Dana Jalobeanu, Nemira, 2007

Bibliografie secundară :

Popkin, The History of Scepticism from Savonarola to Bayle, OUP, 2003

Mathew Jones, The Good life in the Scientific Revolution, Chicago University Press, 2006, partea I

Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, cap. 7

Dana Jalobeanu, studiu introductiv la Noua Atlantidă

Bibliografie suplimentară (pentru proiecte de cercetare)

Primară :

Francis Bacon, Valerius Terminus, în Speding, The Collected Works of Francis Bacon, vol III, online la http://www.luminarium.org/ (link la Francis Bacon)

Robert Hooke, A philosophical algebra, în Posthumous Works of Robert Hooke, London, 1705

Robert Hooke, prefaţă la Micrographia

Robert Boyle, A free inquiry into the vulgarly received notion of nature, ed. Hunter, CUP 1998

Secundară:

Condren, Gaukroger, Hunter, eds. The Philosopher in Early Modern Europe, Cambridge, CUP, 2006

Stephen Gaukroger, Francis Bacon and the Transformation of Early Modern Philosophy, CUP, 2001

Daniel Garber, Roger Ariew, The Cambridge History of Seventeenth Century Philosophy, v. 1, CUP, 1998

Margaret Osler, Divine will and mechanical philosophy, CUP, 1994.

Tema 6 : Ce este « noua filosofie » ? (IV) : Modelul baconian şi naşterea filosofiei experimentale (4 ore şi două întâlniri de seminar)

Putem împărţi "noua filosofie" în "speculativă" şi "experimentală"? Care sunt distincţiile dintre cele două direcţii? Putem vedea în Bacon şi Descartes punctele de pornire, întrebările şi conceptele majore care dau o asemenea împărţire în a doua parte a secolului al XVII-lea? În acest curs vom reveni la Bacon şi la cei care l-au citit şi urmat în a doua parte a secolului al XVII-lea, încercând să vedem ce fel de disciplină filosofică s-a constituit în acest fel.

  • Cine este « noul filosof » ?
  • Logică, fizică, teologie şi eliminarea metafizicii
  • Proiecte utopice de comunitate savantă : de ce este secolul al XVII-lea « Baconian » ?

Bibliografie :

Bacon, Noua Atlantidă, traducere şi studiu introductiv de Dana Jalobeanu, Nemira, 2007

Thomas Sprat, History of the Royal Society, III

Bacon, The Advancement of Learning, Bk II

Joseph Glanvill, Plus ultra, London, 1668

Corespondenţa Hartlib-Dury (variantă electronică pe CD)

Bibliografie secundară:

William T. Lynch, Solomon’s Child: Method in Early Royal Society London, Stanford University Press, 2001, Introduction, Chap. I

Dan Garber, "Experiment, Community, and the Constitution of Nature in the 17th Century." Perspectives on Science: Historical, Philosophical, Social 3 (1995), 173-205.

Bibliografie suplimentară:

Primară:

Abraham Cowley, A proposal for the advancement of learning, London, 1661

Samuel Harlib, Macaria, London, 1668

Pierre Amboise, La philosophie naturelle de M. Bacon, Paris, 1631

Secundară:

Charles Webster, The Great Instauration: Science, Medicine, and Reform, 1626-1660. chap. 6: 'The Puritan World View and the Rise of Modern Science.' London, Duckworth, 1975.

Richard Foster-Jones, Ancients and Moderns: A Study of the Rise of the Scientific Movement in 17th century England, Dover Publications, Dover, 1982

Lorraine Daston, “Baconian Facts, Academic Civility and the Prehistory of Objectivity”, 1991

Dana Jalobeanu, “Bacon’s Brotherhood and its classical sources”, in Francis Bacon and the birth of technology, edited by Gisela Engels and Claus Zittel, Interractions (2008) forthcoming

Tema 7 : « Noua filosofie » şi noua religie ? Boyle, Newton şi proiectul Christian Virtuoso

În Anglia secolului al XVII-lea, noua filosofie experimentală a avut o trăsătură caracteristică extrem de interesantă. Ea s-a înfăţişat, de la început, într-o stranie alianţă cu religia. Cursul va explora câteva dintre scrierile caracteristice pentru acest tip de alianţă. Vom încerca să vedem ce spun ele, ce fel de investigaţie filosofică presupun, cui se adresează, ce înfăţişare propun pentru "noul filosof" sau pentru comunitatea savantă. Vom vedea că acest tip de texte este esenţial pentru constituirea unui proiect colectiv, pentru discursul public al ştiinţei şi pentru susţinerea şi funcţionarea "republicii literelor".

Bibliografie primară

Robert Boyle, Christian Virtuoso, London 1691 (vezi şi http://www.modernthought.unibuc.ro/ )

Robert Boyle, A discourse of things above reason (ambele în variantă electronică pe CD)

Isaac Newton, De Gravitatione, General Scholium, corespondenţa cu Bentley

Thomas Sprat, The History of Royal Society, III

Bibliografie secundară:

Peter Anstey, The Philosophy of Robert Boyle, CUP, 2001

Ben-Chaim, Michael. Experimental Philosophy and the Birth of Empirical Science. Boyle, Locke, and Newton. Aldershot: Ashgate, 2004

Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, cap. 7

Evaluare :

Propunem pentru acest curs o metodă de evaluare « pe parcurs » în care studenţii vor învăţa să pregătească, să redacteze şi să susţină un proiect de cercetare. In prima fază a evaluării, studenţii vor alege o temă din cele oferite şi vor alcătui o bibliografie adnotată (20 % din notă), apoi un proiect de cercetare (20 % din notă). O primă formă a lucrării va fi susţinută în cadrul unui seminar şi discutată cu profesorul şi cu colegii (20 %). Ultima fază a evaluării va fi organizarea unei sesiuni de comunicări în care studenţii vor susţine, pe rând, lucrările de cercetare pregătite, în aceleaşi condiţii ca la orice conferinţă de specialitate (20 de minute timp de prezentare, 20 de minute timp pentru întrebări). In funcţie de interesul studenţilor, această sesiune s-ar putea organiza în comun, cu studenţii de la celelalte specializări care urmează variante ale acestui curs. Cele mai bune dintre lucrările prezentate vor fi postate pe site-ul cursului, iar autorii lor vor fi încurajaţi să le prezinte la seminarul anual internaţional de la Bran organizat de centrul Fundamentele Modernităţii Europene, New Europe College şi Princeton University.

Teme de cercetare :

1. Traducere şi editare de texte (Propuneri)

a. Gassendi, obiecţii la meditaţiile metafizice, răspunsurile lui Descartes şi pasajele corespunzătoare din Disquisitio Metaphysica. Ar fi vorba de o nouă traducere în limba română, cea existentă (C. Noica) fiind insuficient de acurată şi fără aparat critic. Prin punerea împreună a mai multe texte pe această temă, prin clarificarea termenilor şi plasarea disputei în context s-ar putea realiza un adevărat proiect de cercetare.

Limba originală : latina

Dificultate : medie

Interes filosofic : remarcabil

b. Scrisorile lui Descartes către Mersenne din anul 1630 – este vorba de două celebre scrisori în care găsim primele referinţe carteziene la un tratat de metafizică în curs de elaborare. In ele, Descartes expune o doctrină esenţială pentru elaborarea ulterioară a sistemului său, doctrina creaţiei « adevărurilor eterne ». Sunt texte de un considerabil interes filosofic care nu continuă să-i uimească pe cercetători.

Limba originală : franceza

Interes filosofic : mare

c. Francis Bacon, Valerius Terminus - unul dintre cele mai misterioase texte baconiene, rămas în manuscris şi redescoperit abia în secolul al XIX-lea. A circulat mult în epocă, există încă o serie de copii manuscrise. Nu a fost niciodată tradus în limba română.

Limba originală : engleză.

Dificultate : mare (în special de limbă).

Interes filosofic : remarcabil

d. Francis Bacon, Of the Interpretation of Nature, unul dintre textele scurte şi introductive despre care editorii lui Bacon cred că reprezintă o prefigurare a programului Instauratio Magna.

Limba originală: engleză

Dificultate: medie

Interes filosofic: oferă un interesant cadru contextual pentru proiectele baconiene de mai târziu

2. Reconstrucţie conceptuală (temele de mai jos sunt doar orientative)

a. Rolul şi importanţa spaţiului absolut în filosofia naturală newtoniană

b. Cum şi unde se aplică metoda carteziană în scrierile lui Descartes ?

c. Criticile newtoniene la adresa teoriei carteziene a materiei

d. Criticile aduse de Spinoza Principiilor filosofiei

e. Noţiunea de corp fizic la Descartes, Spinoza şi Leibniz

f. Problema acţiunii : cauzalitate secundă şi forţe fizice la Descartes şi Leibniz

g. Rolul cogito-ului în construirea sistemului cartezian

3. Arheologie conceptuală (exemple de teme posibile)

a. Sensorium Dei înainte de Newton

b. Principii active şi forţe fizice în prima parte a secolului al XVII-lea

c. Originile antice ale folosirii terapeutice a filosofiei şi transmiterea « exerciţiilor spirituale » în filosofia modernă

d. Conceptul de « forţă rezistentă » şi sursele lui

e. Newton, More, Cudworth : posibile influenţe asupra teoriei newtoniene a spaţiului absolute

4. Istorie intelectuală (exemple de teme posibile)

a. Originile renascentiste ale temei « reformei cunoaşterii »

b. « Filosofie naturală » şi « teologie » sau « ştiinţă » şi « religie » : evoluţia unei relaţii în secolele XVII-XVIII

c. Ce este « Baconianismul » secolului al XVII –lea ?

d. Societatea Regală Britanică şi Academie de Sciences : evoluţia unor relaţii intelectuale

e. Modele de corespondenţă intelectuală şi modele de reţele ale cunoaşterii în secolele XVII-XVIII

f. Naşterea primelor jurnale ştiinţifice : privire comparativă

g. Cartea ca obiect în secolul al XVII-lea : cititori, tipografi, difuzare

h. Cercul lui Samuel Hartlib şi « revoluţia ştiinţifică »