CURS OPTIONAL FILOSOFIE

Curs CDC 2007

UNIVERSITATEA BUCURESTI



Filosofie, ştiinţă şi religie în “Republica literelor”:
originile minţii moderne



Joi, 18-20

Curs optional, parte a grantului internaţional
Shaping the Republic of Letters: Science, philosophy and theology in Early Modern Europe


Cursul face parte dintr-un proiect dezvoltat de Dana Jalobeanu la centrul de cercetare Fundamentele modernităţii europene, Universitatea Bucureşti, proiect care a câştigat grantul Curriculum Development Center al Central European University. In cadrul acestui grant, se implementează un număr de şase cursuri pilot, în şase facultăţi din trei centre universitare diferite (Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai, Universitatea de Vest « Vasile Goldiş » din Arad). Fiecare din aceste cursuri va explora originile modernităţii, dintr-o perspectivă contextuală şi interdisciplinară, cu o importantă componentă de cercetare centrată pe studiul textelor originale în contextul intelectual în care au fost scrise. Cursurile oferă elementele de bază cu ajutorul cărora studentul poate porni într-o explorare a fundamentelor modernităţii europene, recuperând texte, autori sau întrebări constitutive pentru formarea modului nostru de a gândi. Cursul propune, de asemenea, un mod de predare interactiv, axat pe problematizare, oferă un sylabus flexibil, care poate varia în funcţie de interesele studenţilor, şi propune ca evaluare organizarea simulată a unei sesiuni de comunicări unde să fie prezentate rezultatele originale ale cercetării întreprinse de studenţi pe parcursul unui semestru.
Obiective :

Scopul principal al acestui curs este încurajarea citirii textelor originale în contextul în care au fost scrise. Pentru aceasta, vom porni de la texte filosofice majore presupuse a fi parţial cunoscute şi le vom citi şi discuta împreună în contextul intelectual format din tratate, scrisori, texte filosofice contemporane cu ele, astăzi complet sau aproape necunoscute. Vom vedea astfel cum a început să se constituie ceea ce numim astăzi « filosofie modernă » dintr-o continuă şi fertilă interacţiune a minţilor, dintr-o permanentă colaborare intelectuală într-o lume în care graniţele disciplinare erau mult mai fluide decât astăzi.

Tematică şi bibliografie

Cursul este construit pe baza experienţei de cercetare a directorului de proiect şi a specialiştilor implicaţi în proiect. Foloseşte bibliografie mai puţin cunoscută în România, multe scrieri de ultimă oră, articole de cercetare apărute în jurnale de top, respectiv, în măsura posibilului, ediţiile originale ale scrierilor discutate.

Temele şi materialele de curs, inclusiv o parte din bibliografia primară vor fi accesibile on-line pe pagina de internet a cursului, la http://www.modernthought.unibuc.ro/. Tot acolo studenţii pot consulta variantele de programă analitică şi sylabus oferite studenţilor de la alte specializări (masteratul de Studii culturale britanice, Universitatea Bucureşti, masteratul de istoria ştiinţei, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj, masteratul de studii europene, Universitatea de Vest Vasile Goldiş) şi pot alege să intre în legătură cu grupuri de studenţi care lucrează la proiecte similare. Studenţii sunt, desigur, invitaţi să participe şi la celelalte cursuri ale acestui proiect care se desfăşoară în Bucureşti.

Bibliografia secundară se găseşte fie la biblioteca New Europe College fie la biblioteca centrului de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene. Multe materiale sunt disponibile în format electronic, aşa că nu ezitaţi să le cereţi profesorului după curs !

Teme de curs :

  1. « Noua filosofie », filosofie modernă, modernitate : cum se constituie un canon şi ce putem găsi dincolo de el (2-4 ore, în funcţie de interesul studenţilor)
  • Kant, « Ce este luminarea ? » şi ce era înainte
  • Voltaire şi « la saine philosophie »

    Bibliografie :

Bibliografie primara:

Kant, « Răspuns la întrebarea : « Ce este luminarea », în M. Flonta, ed. Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, 2000, 118-127
Voltaire, « Lettres philosophiques » (fragmente), versiune engleza aici, versiunea franceza pe gallica.fr, scrisorile XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII

Voltaire, « Le siecle de Louis XIV », cap. 1 şi 29
Bacon, « Noul Organon », cartea I
Bacon, The Advancement of Learning, book I, Valerius Terminus, bk I (volumele III, IV din ediţia Speding a operelor complete, disponibilă la NEC, ambele texte sunt disponibile şi online la
www.luminarium.org, link la Bacon). Pe site-ul cursului se găseşte ediţia cu care vom lucra, Wats, On the dignity and advancement of learning, London, 1670, o traducere a variantei latine a The advancement of learning, urmată de o variantă rezumată şi interesant editată a Noului Organon).

Bibliografie secundară:

Roy Porter, The English Enlightenment, Cap 1
Stephen Gaukroger, Francis Bacon and the transformation of early modern philosophy, CUP, 2002

Bibliografie suplimentară:

Manuale de filosofie şi constituirea unui canon:
Secolul XVII
Rene Rapin, Reflections upon ancient and modern philosophy, London,1678
Gideon Harvey, Archeologia philosophica or New Principles of Philosophy, London, 1663

Secolul XVIII
Oliver Goldsmith, A Survey of Experimental Philosophy considered in its present state of improvement, London, 1776
Robert Gibson, A course of Experimental philosophy; being an introduction to the true philosophy of Sir Isaac Newton, containing mechanics, hydrostatics, pneumatics, opticks and astronomy, Dublin, 1755
J.T. Desaguliers, A Course of Experimental Philosophy, London, 1745 (the second edition corrected)

2. Disoluţia lumii, “criza conştiinţei europene” şi “revoluţia ştiinţifică” : cadrul contextual şi istoriografic al discuţiei despre « originile minţii moderne » (4 ore, 2 ore seminar)

  • Un curs de filosofie la 1600 : Ratio studiorum şi importanţa filosofiei naturale
  • Cum arată lumea la 1700 : cartezieni, newtonieni şi « sectele filosofilor »

    Bibliografie primară

    Ratio studiorum, 1599 (textul pe CD)
    Voltaire, Lettres philosophiques (fragmente)
    Sorbiere, La relation d’un voyage en Engleterre, Paris, 1664 (fragmente)
    Scrisorile care declanşează corespondenţa Leibniz Clarke (Leibniz to Caroline, Conti to Caroline, publicate de A. Robinet, 1996)


    Bibliografie secundară :

    Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit, Ch. 1-3
    Christoph Luthy. “What to do with seventeenth-century philosophy: a taxonomical problem”. Perspectives on Science, 8.2, 2000, 164-195
    Stephen Menn, „The Intellectual setting“ in Cambridge History of Seventeenth Century Philosophy, CUP, 1998, v.1, 33-86
    Lorraine Daston, “The Nature of nature in Early Modern Europe”, Configurations, 6, (1998) 149-172

    Bibliografie suplimentară:

    William Petty, The advice of W.P. to Mr. Samuel Hartlib, London 1648
    Sorbiere, A Voyage to England, containing Many things relating to the State of Learning, Religion and Other Curiosities of that Kingdom, London 1709 (răspunsul lui Thomas Sprat şi o variantă rescrisă a textului 3 cu eliminarea pasajelor controversate)
    John Evelyn, The Diary and Correspondence of John Evelyn, ed. W. Bray, 3 vols, London, 1852
    Birch, The History of Royal Society, London, 1890.
    Peter Dear, Discipline and Experience: The Mathematical Way in the Scientific Revolution, Chicago, University of Chicago Press, 1995
    Peter Dear, “What is the History of Science the History Of? Early Modern Roots of the Ideology of Modern Science”, ISIS, 2005, 390-406
    Cursul online despre revoluţia ştiinţifică al lui Robert A. Hatch (Columbia)
    Paul Hazard, Criza conştiinţei europene, Humanitas, 2007, Cap. V, « Psihologia neliniştii »
    Roger Ariew, Descartes and the last Scholastics, CUP, 1999

3. Disputele şi « sectele filosofilor » : corespondenţa savantă, « Republica literelor » şi « noua filosofie » (4 ore)


· Voltaire, Lettres Philosophiques
· Corespondenţa Leibniz Clarke : text şi context
· Păstrarea şi transmiterea manuscriselor baconiene : rolul corespondenţei savante în punerea în aplicare a proiectului baconian de reformă a a cunoaşterii


Bibliografie primară :


Voltaire, Lettres philosophiques (vezi varianta electronică pe : gallica.fr) – scrisorile despre Descartes şi Newton
Corespondenţa Leibniz Clarke, Humanitas, 2002

Bibliografie secundară

Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, Napoca Star, 2006, Cap. Noua filosofie şi noii filosofi
Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit, Cap. 7
Graham Rees, Francis Bacon’s Philosophical Writings, 1611-13, The Oxford Francis Bacon, XIV, Introducere

Bibliografie suplimentară:

Peter Dear, “Totius in verba: Rhetoric and Authority in the Early Royal Society”, ISIS 76 (1985) 145-161
Enzio Vailati, Leibniz şi Clarke, Editura Tehnică, 2004
Dana Jalobeanu, “The missing part of a definition: Clarke, Newton’s sect and another way of saving the miracles in seventeenth century”, ARCHES, 7, 2004 (online la http://www.modernthought.unibuc.ro/ )
Dana Jalobeanu, “The politics of science and the origins of modernity: Building consensus in Early Royal Society”, in Zeitsprunge, Forschungen zur Fruher Neuzeit, Frankfurt am Main, 10 (2006) 386-400P. Miller, Peiresc’s Europe, CUP, 200

4. Ce este « noua filosofie » ? (I) : Descartes şi proiectul Meditaţiilor metafizice (6 ore şi două întâlniri de seminar)


· De la proiectul Discursului la proiectul Meditaţiilor
· Rolul corespondenţei savante în elaborarea unui proiect filosofic
· Descartes versus Gassendi : ce putem învăţa dintr-o dispută
· Este « noua filosofie » un proiect colectiv ?


Bibliografie :

Descartes, Discurs asupra metodei, 1-2, 6, vezi o varianta electronica la http://www.mala.bc.ca/~johnstoi/descartes/Discours.htm
Descartes, Meditaţii metafizice (răspunsuri şi obiecţii), un foarte bun site pentru explorarea meditatiilor gasiti aici
Ariew, Descartes’ Meditations : Background source materials

Bibliografie secundară :

Garber, Descartes’ Metaphysical Physics, Chicago, 1992
Gaukroger, Descartes. An Intellectual Biography, 1995
Garber, Perspectives on Science, 1992 (număr special consacrat disputei între Descartes şi Gassendi)
Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, Cap. 6

5. Ce este “noua filosofie” (II): Există o criză sceptică în secolul al XVII-lea ? (2-4 ore, în funcţie de interes)

  • Problema limitelor intelectului şi rolul terapeutic al filosofiei
  • Provocarea sceptică şi « teza Popkin »

    Bibliografie :


Descartes, Meditaţii, II
Bacon, Noul Organon, I, vezi varianta de la http://www.luminarium.org/sevenlit/bacon/bib.php
Newton, General Scholium, concluzia publicată la ediţia a doua a Principiilor matematice ale filosofiei naturale (ediţia românească, Editura Stiinţifică, 1957, traducere V. Marian). Variante şi drafturi successive în Hall, Hall, Unpublished papers of sir Isaac Newton, CUP, 1962. Merita explorate si manuscrisele aditionale de pe pagina Newton Project
Bacon, Noua Atlantidă, traducere şi studiu introductive de Dana Jalobeanu, Nemira, 2007


Bibliografie secundară :

Popkin, The History of Scepticism from Savonarola to Bayle, OUP, 2003
Mathew Jones, The Good life in the Scientific Revolution, Chicago University Press, 2006, partea I
Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, cap. 7
Dana Jalobeanu, studiu introductiv la Noua Atlantidă


Bibliografie suplimentară (pentru proiecte de cercetare)


Bibliografie primară :
Francis Bacon, Valerius Terminus, în Speding, The Collected Works of Francis Bacon, vol III, online la www.luminarium.org (link la Francis Bacon)
Robert Hooke, A philosophical algebra, în Posthumous Works of Robert Hooke, London, 1705
Robert Hooke, prefaţă la Micrographia
Robert Boyle, A free inquiry into the vulgarly received notion of nature, ed. Hunter, CUP 1998
Secundară:
Condren, Gaukroger, Hunter, eds. The Philosopher in Early Modern Europe, Cambridge, CUP, 2006
Stephen Gaukroger, Francis Bacon and the Transformation of Early Modern Philosophy, CUP, 2001
Daniel Garber, Roger Ariew, The Cambridge History of Seventeenth Century Philosophy, v. 1, CUP, 1998 Margaret Osler, Divine will and mechanical philosophy, CUP, 1994

6. Ce este « noua filosofie » ? (III) : Modelul baconian şi naşterea filosofiei experimentale (4 ore şi două întâlniri de seminar)


· Cine este « noul filosof » ?
· Logică, fizică, teologie şi eliminarea metafizicii
· Proiecte utopice de comunitate savantă : de ce este secolul al XVII-lea « Baconian » ?

Bibliografie :

Bacon, Noua Atlantidă, traducere şi studiu introductiv de Dana Jalobeanu, Nemira, 2007
Thomas Sprat, History of the Royal Society, III
Bacon, The Advancement of Learning, Bk II, http://www.luminarium.org/
Joseph Glanvill, Plus ultra, London, 1668
Corespondenţa Hartlib-Dury (variantă electronică pe CD)

Bibliografie secundară:

William T. Lynch, Solomon’s Child: Method in Early Royal Society London, Stanford University Press, 2001, Introduction, Chap. I
Dan Garber, "Experiment, Community, and the Constitution of Nature in the 17th Century." Perspectives on Science: Historical, Philosophical, Social 3 (1995), 173-205.


Bibliografie suplimentară:

Primară:
Abraham Cowley, A proposal for the advancement of learning, London, 1661
Samuel Harlib, Macaria, London, 1668
Pierre Amboise, La philosophie naturelle de M. Bacon, Paris, 1631


Secundară:
Charles Webster, The Great Instauration: Science, Medicine, and Reform, 1626-1660. chap. 6: 'The Puritan World View and the Rise of Modern Science.' London, Duckworth, 1975.
Richard Foster-Jones, Ancients and Moderns: A Study of the Rise of the Scientific Movement in 17th century England, Dover Publications, Dover, 1982
Lorraine Daston, “Baconian Facts, Academic Civility and the Prehistory of Objectivity”, 1991
Dana Jalobeanu, “Bacon’s Brotherhood and its classical sources”, in Francis Bacon and the birth of technology, edited by Gisela Engels and Claus Zittel, Interractions (2008) forthcoming

7. « Noua filosofie » şi noua religie ? Boyle, Newton şi proiectul Christian Virtuoso (2 ore)

  • Filosofie naturală, teologie naturală, hermeneutică
  • “Persona” filosofului


    Bibliografie primară


    Robert Boyle, Christian Virtuoso, London 1691 (vezi şi http://www.modernthought.unibuc.ro/ )
    Robert Boyle, A discourse of things above reason (ambele în variantă electronică pe CD)
    Isaac Newton, De Gravitatione, General Scholium, corespondenţa cu Bentley
    Thomas Sprat, The History of Royal Society, III

    Bibliografie secundară:

    Conal Condren, “The persona of the philosopher and the rhetorics of office in 16th and 17th century England”, in Condren, Gaukroger, Hunter, eds. The Philosopher in Early Modern Europe, Cambridge, CUP, 2006
    Peter Harisson, “The natural philosopher and the virtues”, in Condren, Gaukroger, Hunter, eds. The Philosopher in Early Modern Europe, Cambridge, CUP, 2006
    Stephen Gaukroger, “The persona of the natural philosopher in the early to mid seventeenth century, in Condren, Gaukroger, Hunter, eds. The Philosopher in Early Modern Europe, Cambridge, CUP, 2006
    Peter Anstey, The Philosophy of Robert Boyle, CUP, 2001
    Ben-Chaim, Michael. Experimental Philosophy and the Birth of Empirical Science. Boyle, Locke, and Newton. Aldershot: Ashgate, 2004
    Dana Jalobeanu, Inventarea modernităţii, cap. 7

Evaluare :

Propunem pentru acest curs o metodă de evaluare « pe parcurs » în care studenţii vor învăţa să pregătească, să redacteze şi să susţină un proiect de cercetare. In prima fază a evaluării, studenţii vor alege o temă din cele oferite şi vor alcătui o bibliografie adnotată (20 % din notă), apoi un proiect de cercetare (20 % din notă). O primă formă a lucrării va fi susţinută în cadrul unui seminar şi discutată cu profesorul şi cu colegii (20 %). Ultima fază a evaluării va fi organizarea unei sesiuni de comunicări în care studenţii vor susţine, pe rând, lucrările de cercetare pregătite, în aceleaşi condiţii ca la orice conferinţă de specialitate (20 de minute timp de prezentare, 20 de minute timp pentru întrebări). In funcţie de interesul studenţilor, această sesiune s-ar putea organiza în comun, cu studenţii de la celelalte specializări care urmează variante ale acestui curs. Cele mai bune dintre lucrările prezentate vor fi postate pe site-ul cursului, iar autorii lor vor fi încurajaţi să le prezinte la seminarul anual internaţional de la Bran organizat de centrul Fundamentele Modernităţii Europene, New Europe College şi Princeton University.


Teme de cercetare :

1. Traducere şi editare de texte (Propuneri)


a. Gassendi, obiecţii la meditaţiile metafizice, răspunsurile lui Descartes şi pasajele corespunzătoare din Disquisitio Metaphysica. Ar fi vorba de o nouă traducere în limba română, cea existentă (C. Noica) fiind insuficient de acurată şi fără aparat critic. Prin punerea împreună a mai multe texte pe această temă, prin clarificarea termenilor şi plasarea disputei în context s-ar putea realiza un adevărat proiect de cercetare.
Limba originală : latina
Dificultate : medie
Interes filosofic : remarcabil

b. Scrisorile lui Descartes către Mersenne din anul 1630 – este vorba de două celebre scrisori în care găsim primele referinţe carteziene la un tratat de metafizică în curs de elaborare. In ele, Descartes expune o doctrină esenţială pentru elaborarea ulterioară a sistemului său, doctrina creaţiei « adevărurilor eterne ». Sunt texte de un considerabil interes filosofic care nu continuă să-i uimească pe cercetători.
Limba originală : franceza
Interes filosofic : mare

c. Francis Bacon, Valerius Terminus - unul dintre cele mai misterioase texte baconiene, rămas în manuscris şi redescoperit abia în secolul al XIX-lea. A circulat mult în epocă, există încă o serie de copii manuscrise. Nu a fost niciodată tradus în limba română.
Limba originală : engleză.
Dificultate : mare (în special de limbă).
Interes filosofic : remarcabil



2. Reconstrucţie conceptuală (temele de mai jos sunt doar orientative)


a. Rolul şi importanţa spaţiului absolut în filosofia naturală newtoniană
b. Cum şi uinde se aplică metoda carteziană în scrierile lui Descartes ?
c. Criticile newtoniene la adresa teoriei carteziene a materiei
d. Criticile aduse de Spinoza Principiilor filosofiei
e. Noţiunea de corp fizic la Descartes, Spinoza şi Leibniz
f. Problema acţiunii : cauzalitate secundă şi forţe fizice la Descartes şi Leibniz
g. Rolul cogito-ului în construirea sistemului cartezian

3. Arheologie conceptuală (exemple de teme posibile)


a. Sensorium Dei înainte de Newton
b. Principii active şi forţe fizice în prima parte a secolului al XVII-lea
c. Originile antice ale folosirii terapeutice a filosofiei şi transmiterea « exerciţiilor spirituale » în filosofia modernă
d. Conceptul de « forţă rezistentă » şi sursele lui
e. Newton, More, Cudworth : posibile influenţe asupra teoriei newtoniene a spaţiului absolute


4. Istorie intelectuală (exemple de teme posibile)


a. Originile renascentiste ale temei « reformei cunoaşterii »
b. « Filosofie naturală » şi « teologie » sau « ştiinţă » şi « religie » : evoluţia unei relaţii în secolele XVII-XVIII
c. Ce este « Baconianismul » secolului al XVII –lea ?
d. Societatea Regală Britanică şi Academie de Sciences : evoluţia unor relaţii intelectuale
e. Modele de corespondenţă intelectuală şi modele de reţele ale cunoaşterii în secolele XVII-XVIII
f. Naşterea primelor jurnale ştiinţifice : privire comparativă
g. Cartea ca obiect în secolul al XVII-lea : cititori, tipografi, difuzare
h. Cercul lui Samuel Hartlib şi « revoluţia ştiinţifică »